CANOANE

 Eminescu nu-i canon

Eminescu-i libertate

muzica ne dă un ton

noi le vrem pe toate

COSTEL ZĂGAN

PREDILECȚIE

 

Un cântec de dragoste răsună-n infern

un cântec de dragoste răstoarnă lumea

Doamne numai cântecul este etern

însă că doar eu l-am auzit e culmea

COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

O hartă vie a literaturii române de azi

ALT INCIDENT ÎN NOOSFERĂ

 Ești ca Don Quijote

treaz numai în artă

cine să strângă cote

Rosi Doamne-iartă

COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă

eu ca Hanibal la poartă

aștept Roma să mă-nchidă

într-o operă de artă

COSTEL ZĂGAN

EXCES DE POEZIE

 

Va veni va veni iarna

acoperă-mi inima c-un fulg

să vină îngerul cu goarna

din tăcere să mă smulg

COSTEL ZĂGAN

VIAȚA DUPĂ DICTARE

 Crezi cumva că s-a sfârșit

zău amice nu ai teamă

ăst imperiu-i infinit

și prostie se mai cheamă

Zău amice nu ai teamă

dintre toate câte sunt

prostia se bagă-n seamă

nu-i singură pe pământ

Dintre toate câte sunt

ăst imperiu-i nesfârșit

proștii chiar nu stau la rând

crezi cumva că s-a sfârșit

Hai amice nu ai teamă

tuturor prostia-i mamă

COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II